Absolut reală, povestită adesea de Carmen şi soţul. Erau la o nuntă (la Galaţi, la Brăila, ?mi scapă acum locul), la un soi de cămin cultural. Plictiseală mare, căldură, muzichie… mai populară, mai manea.
La un moment dat, la microfon, Maestrul de Ceremonii anunţă: „Doamnelor, domnilor, stimaţi comeseni, vă rugăm luaţi loc la mese… vine peştele.” Şi pe c?nd povestitorii noştri aşteptau cu nerăbdare sosirea unui personaj cu aspect mafiot, ?n costum alb şi cu cămaşă neagră, au fost total dezamăgiţi la vederea tăvilor cu plachie de păstrăv (sau de un peşte oarecare, din Dunăre).




Un “puşti” de vreo 18 ani, de altfel bine făcut, devenise ditamai “golanăşul de cartier”, profit?nd şi de faptul că părinţii lui au lipsit o perioadă mai lungă de acasă. Mai exact, şi-o luase ?n cap. Aşa că, atunci c?nd maică-sa a decis să ?l certe pentru comportamentul său, tipul a reacţionat prompt: a ?nchis-o pe femeie ?n debara! C?nd a venit tatăl acasă, şi-a scos soţia din “cuşcă” şi s-a dus glonţ ?n camera fiului.
L-a găsit pe băiat fum?nd un trabuc, tolănit pe un scaun din camera sa.
- “Fiule, ?i spuse el, că te-ai luat de maică-ta, e treaba ta. Vă priveşte pe voi doi şi nu mă bag.”
Băiatul deja se relaxase, convins fiind că părinţii i-au luat de frică.
- “Dar, continuă tatăl, te-ai luat de soţia mea şi asta nu suport!”
Şi ?n secunda ?n care a rostit ultima replică a ?nceput să-l pocnească pe “puşti” cu directe bine ţintite. P?nă c?nd, fiul neascultător a decis să se ?nchidă singur ?n baie :)
Corecţia ?n sine a avut urmări pozitive, băiatul şi părinţii ?nţeleg?ndu-se de atunci de minune


Pentru o scurtă perioadă am lucrat la o televiziune de provincie. Dotările, clasice: două aparate vdieo prăpădite pe care se făcea montajul, vreo 30 de casete VHS, două camere de filmat nunţi, botezuri si conferinţe de presă. La un moment dat, televiziunea e cumpărată de primarul oraşului. Bine?nţeles, printr-un interpus - un prosper om de afaceri cu patru clase.
După tranzacţie, proaspătul patron oficial, adică afaceristul, mă cheamă pentru o primă discuţie. Se interesează de ce e nevoie prin redacţie. ?i spun toată lista de solicitări tehnice şi, surpriză!, este de acord să investească! Mai mult, a doua zi mă cheamă din nou, pentru a discuta concret despre achiziţiile tehnice.
De data aceasta ?n biroul lui mai erau doi băieţi tuciurii.
“Uite, spune patronul, ei sunt băieţi de-ai mei. Le dai frumos o listă cu ce vrei: video, aparate foto, camere, microfoane, ce-ţi mai trebuie. Ţi le vor aduce cam ?n două săptăm?ni”.
“Aşa… repede?”, ?ntreb, av?nd o bănuială despre noua investiţie.
“Evident”, zice patronul. “Doar aştia doi fac săptăm?nal Italia şi Germania. Le fură bă, de unde credeai tu că le iau? Hahaha!”
Hahaha! Tare, nu? A fost ultima mea zi de lucru acolo.

Crawl-ul, adică ştirile care se t?răsc ?n partea de jos a ecranului, la unele posturi TV, este o invenţie care ?ntregeşte foarte bine informaţia pe care o propun prezentatorii şi reporterii de televiziune. Cu toate acestea, el deranjează unii telespectatori. Se spune că la unul din posturile rom?neşti, cineva a trimis nu demult următoarea scrisoare:

“Vă rog, terminaţi odată cu ştirile difuzate pe banda din josul ecranului! Soacră-mea crede că e karaoke şi c?ntă pe tot buletinul de ştiri!”


Istorisită de un chirurg. Doctorul trebuia să facă o operaţie destul de complicată unui puşti japonez ?n v?rstă de 7 ani. Partea mai puţin ok era că intervenţia trebuia făcută repede şi fără anestezie (nu mai reţin detaliile tehnice). Omul vorbeşte cu tatăl băiatului şi ?i explică despre ce e vorba. Mai exact, ?i spune că operaţia e dureroasă şi miza e ca puştiul să nu se mişte. Nici o problemă, ?i spune părintele.  După care ?l ia pe copil deoparte, vorbeşte cu el două, trei minute şi revine pentru operaţie. Ei bine, ?n timpul intervenţiei copilul nu s-a mişcat. Doar muşchii feţei, care-i tremurau, dădeau seamă de durerea pricinuită de intervenţia pe viu. După operaţie, chirurgul, impresionat de reacţia băiatului, ?l ?ntreabă pe tată ce i-a spus fiului. Răspunsul a venit sec: “I-am reamintit de voinţa asiatică. Aşa suntem noi construiţi, aşa am reuşit mereu să ne impunem ?n toată lumea.” Doctorul nu a mai avut dec?t o singură replică: “Respect!”


Eram cu un prieten ?n autobuz, c?nd, dintr-o dată, l?ngă noi apar controlorii. Eu le arăt biletul, iar prietenul meu ?ncepe să cotrobăie prin rucsac. Cei 4-5 controlori ?ncep deja să-şi frece m?inile satisfăcuţi:
- Domnu, mai repede, sau nu aveţi bilet?
Amicul meu le spune că are şi ?ncepe să răscolească şi mai abitir prin rucsac.
Trec 5 minute, trec aproape 10. Atmosfera se ?ncinge.
- Domnu, amendă, nu aveţi bilet!
Pe scaunele din faţa noastră erau deja răsturnate toate obiectele din rucsacul prietenului meu, care era mai ?ncărcat dec?t geanta unei femei.
Ne apropiem de capăt, controlorii ne ?nconjoară şi se pregătesc să taie amenda, mai ales că au văzut buletinul amicului printre obiectele răsturnate.
Exact c?nd să ajungem la ultima staţie, pritenul meu scoate dintr-un ultim colţ al rucsacului… biletul!
- A, domnu, sunteţi nesimţit, aţi vrut să vă bateţi joc de noi, urlau controlorii.
- Hai, gata gălăgia, că am bilet le-a răspuns amicul şi am cobor?t am?ndoi uşuraţi. Cum ajunsese biletul lui ?n acel tenebros colţ de rucsac, a rămas un mister şi pentru mine, şi pentru el.

?nceputul anilor ‘90, primul an de facultate, primul curs de calculatoare. Auzisem cu toţii despre profă că e cam… ciudată şi din această cauză obişnuieşte să ţipe. Des. ?ncepe cursul, toţi suntem aşezaţi ?n faţa computerelor. Profa ?şi dă drumul la explicaţii: “Uite, ăstea din faţa voastră sunt computere, au monitoare, tastatură, maus… Pe monitor aveţi mai multe chestii afişate…”, spune ea, trec?nd exact prin spatele calculatorului meu. Brusc, monitorul din faţa mea devine negru. ?ndrăznesc să vorbesc: “Doamnă, pe monitor nu ?mi mai apare nici o chestie. Pur şi simplu e negru!” Profa vine, constată şi… ?ncepe să urle:
“Nesimţiţilor! Aţi stricat computerul! O să-l plătiţi! Voi ştiţi c?t costă? Ce aţi făcut? Nesimţiţilor!”
Toată asistenţa răm?ne ?nmărmurită. Tocmai atunci ?n clasă intră un alt profesor. O vede pe profă zbier?nd şi ?i spune, pe un ton calm: “Toanto, vezi că ai agăţat firul cu piciorul şi ai scos calculatorul din priză!”
De atunci, de c?te ori profa mai avea vreo izbucnire pe tonalităţi ridicate, se găsea c?te un student să şoptească: “Scoateţi isterica din priză!“




Unchiul meu, căpitan de vas pe Dunăre, mi-a povestit o păţanie din timpul unei voiaj. ?ntr-o noapte c?nd toată lumea dormea şi vasul era acostat ?ntr-un port din Germania, unul din secunzii care erau de serviciu pe navă face nişte manevre greşite astfel că deplasează vasul at?t de tare ?nc?t acesta s-a urcat practic cu “botul” pe mal. Unchiul meu, trezit de impactul vasului cu malul, se ?mbracă repede şi ?ncă adormit fuge din cabină spre provă. Numai că, atunci c?nd a urcat scările din cabina sa şi a ?ncercat să iasă pe punte a văzut farurile unei maşini. Maşina părea că vine chiar spre el şi abia a apucat să se ferească. Buimac, coboară treptele ?napoi spre cabină ?ntreb?ndu-se dacă ?ncă mai dormea: o maşină pe punte?
S-a lămurit ?n scurt timp: din impact, vasul urcase puţin cu “botul” pe mal, asfel ?nc?t ajunsese pe un drum rutier din zonă!


Se n?scuse acum şase luni. Mezina familiei putea s? dea lecţii de terorism adepţilor Al-Qaeda, deorece toat? ziua micuţa dormea, iar noaptea pl?ngea de se auzea la cinci blocuri distanţă. P?rinţii erau disperaţi, nu ştiau ce s? mai fac? s? o calmeze: o leg?nau, o plimbau prin cas?, ?i c?ntau, se schimonoseau, se jucau cu ea… etc. ?ntr-una din seri c?nd tat?l ?şi leg?na micuţa – care urla ca din gur? de şarpe - ?şi aduce aminte de cazul Elodiei, avocata dispărută din Braşov. Ia telecomanda şi mut? canalul pe OTV, la Dan Diaconescu ?n direct, şi ?ncepe s? urm?reasc? emisiunea. Dup? o vreme ?şi d? seama c? ceva nu era ?n regul? şi realizeaz?, deodat?, “senzaţionalul”: micuţa nu mai ţipa, nu mai urla, nu mai pl?ngea… doar asculta cuminte. Tat?l işi zice “cred c? s-a s?turat şi ea s? pl?ng?, dar hai s? m? conving.” Ia telecomanda şi schimbă canalul. Micuţa declar? iar r?zboi prin nişte ţipete ascuţite, tatăl d? din nou pe OTV, micuţa tace. De atunci, aşa au părinţii linişte noaptea. Senzaţional, nu?

Un bărbat din California şi-a folosit briceagul pentru a-şi amputa singur piciorul după ce a stat prins 11 ore sub un copac.
Al Hill, ?n v?rstă de 66 de ani, tăia copacii de pe proprietatea sa, c?nd unul dintre aceştia a căzut peste piciorul lui.

Singur ?n pădure, fără acoperire la telefonul mobil, Hill a recurs la un gest extrem pentru a-şi salva viaţa: şi-a amputat piciorul cu un briceag.

?ntr-un final, un vecin, Eric Bookey, care se afla prin zonă l-a auzit pe Hill strig?nd după ajutor.
Bookey a mers pe jos peste trei kilometrii ?ntr-o zonă ?n care putea să folosească telefonul mobil şi a sunat la serviciul de urgenţă.

Cum ambulanţa nu putea intra ?n pădure, acesta a fost transoportat de prietenul său p?nă la un drum, a fost dus cu ambulanţa ?n oraş şi apoi a fost preluat de un elicopter care l-a transportat la spital.



Cum cazul avocatei dispărute din Braşov (cazul Elodia) a ?nnebunit pe toată lumea, o istorioară de context. Eram la coafor şi vorbeam la telefon. Tipul cu care discutam, ziarist, se pl?ngea că e foarte prins că s-au ?nt?mplat multe evenimente ?n acea zi. La care eu, vr?nd să glumesc, ?l ?ntreb:
- Ce evenimente măi, au găsit-o pe Elodia?
Senzaţional! toate femeile de la coafor (şi nu erau puţine) s-au oprit din lucru şi au sărit cu gura pe mine:
- Au găsit-o pe Elodia! Zi-ne repede ce ştii, dă-ne amănunte!

Am sa va povestesc despre cea mai nesuferită vecină pe care am avut-o vreodată, niciodată nu ?i tace gura, toată ziua trăncăne şi cel mai mult mă enervează c?nd ţine uşa deschisă de la intrare,c?nd face m?ncare, să iasă tot mirosul de la preparatele ei. Ce-ar fi să ţinem toţi vecinii uşile deschise atunci c?nd facem m?ncare? Unde am ajunge? Ar mirosi casa scării ca bucătăria unei cantine.

Oricum astea sunt alte aspecte. Să revenim la povestea iniţială. Era o zi călduroasă chiar foarte călduroasă de vară. Toată ziua stăteam pe messenger şi nu aveam ce face, vorbeam dec?t cu un prieten bun care stă faţă ?n faţă cu mine (?n blocuri diferite, dar dacă ieşim pe geam putem să vorbim unul cu altul). Prietenul meu o cunoaşte şi el pe vecina nesuferită, nici el nu poate să o suporte, deoarece atunci cand ?şi da drumul la gură se aude in tot cartierul. Vorbim noi pe mess c?nd ?mi zice să ieşim pe geam să imi spună ceva, că ?i e lene să ?mi spună pe mess. Zis si făcut. Ieşim noi pe geam si incepem:

“Bă, hai şi cu mine prin oraş să ?mi caut şi eu nişte adidaşi, că nu mai am”
“Păi c?nd să mergem că am un pic de treabă?”
“Păi, după ce termini treaba imi dai un buzz si mergem.”
“Ok.”



P?nă să intrăm noi ?n casă, prietenul meu ?mi face semne disperate să mă uit ?n jos. Mă aplec eu pe geam şi ce credeţi că văd? O văd pe vecina de la doi, că ?ntinde rufele (eu stau la etajul patru si prietenul meu tot la patru). Mă uit eu iar la ea c?nd, ?mi vine o idee nemaipomenită. ?i spun prietenului meu să stea pe fază să nu intre că revin imediat. ?n acest timp, m-am dus şi am luat o undiţa de la tatăl meu, şi ?n v?rf am agăţat un şoarece de vreo 15 cm alb, nu cred că cineva il socotea a fiind soarece, da mă rog. ?l las eu ?ncet jos, p?nă ajunge ?n dreptul geamului vecinei. Peste două secunde se aude un ţipăt, ca şi cum ar fi venit dracu la geamul ei să o ia la el.

Bine?nteles că ?n momentele acelea eu cu prietenul meu r?deam de nu mai puteam, iar vecina a şi scăpat o rufă din cauza mea. Din fericire nu a aflat cine a făcut, deoarece firul undiţei era transparent. Dupa această ?nt?mplare de fiecare dată c?nd vecina de la doi intinde rufele, se uita ?n sus să vadă dacă mai vine vreun şoarece. Mai t?rziu ?n ziua aceea iese vecina pe bancă cu ceilalţi moşi si celelalte babe din cartier (ea are vreo 45 de ani, si restu moşilor si babelor tot cam aşa) şi ?ncepe să le povestească, stiţi voi ca ţaţele de la ţara care altceva nu au ce să facă dec?t să stea şi să b?rfească pe oricine si orice trece prin faţa lor.

Acum două veri, cea mai mare parte din vacanţă, mi-am petrecut-o la ţară, unde aveam foarte mulţi prieteni şi nu duceam lipsă de distracţie. Mă culcam pe la 5 - 6 dimineaţa şi mă trezeam pe la 3 - 4 după masa. M?ncam, ma ?mbrăcam şi mă duceam prin sat pentru a aduna toţi prietenii. Seara deobicei ?nainte de discotecă, ne str?ngeam toţi la poarta unuia dintre noi şi ?ncepeam să povestim tot felul de chestii, tot ce ne trecea prin minte.

?ntr-o seară nu aveam ce face, aşa că am ?nceput să sunăm la tot felul de numere pe care le scoteam pe loc. Era perioada c?nd Cosmote lansase opţiunea aceea cu 2000 de minute cu 2 euro pe lună. Aşa că nu duceam lipsă de minute. Şi ne-am apucat să sunăm. Ne răspundeau şi tineri şi bătr?ni, iar noi le spuneam că sunăm ?n legătură cu diverse obiecte pe care le-am văzut noi ?n nu ştiu ce ziar, şi că am fi interesaţi să le cumpărăm.
Am nimerit un bătr?n căruia i-am zis că am sunat pentru maşina de cusut, iar el ne-a zis “Da o mai am, cer 200 de Lei, negociabil”. C?nd am auzit am ?nceput să r?dem toţi şi am ?nchis (am uitat să menţionez că telefonul era pe speaker). Ne-am plictisit foarte repede de dat telefoane.



Deodată un prieten a scos o pipă din buzunar şi a zis să fumăm. Avea şi tutun şi chibrite la el. Şi s-au apucat să fumeze din pipă. ?n c?teva minute ?nsă i s-au terminat proviziile de tutun, aşa că au lăsat-o deoparte, p?nă mi-am adus eu aminte că bunicul meu are nişte tutun acasă.

Aşa că am luat un prieten cu mine şi am plecat spre casa mea. C?nd am ajuns la faţa locului, bunicul mi-a spus că tocmai terminase de fumat ultima legătură, şi că nu mai are, tocmai peste c?teva zile face rost. Aşa că ne-am uitat prin jur g?ndindu-ne ce să ?i punem ?n pipă ca să nu ?l dezamăgim. Prima dată am vrut să ?i punem nişte iarbă uscată, dar mai apoi am vazut ceva ciudat pe jos… Ne-am uitat mai bine şi erau nişte excremente de capră uscate. Am zis că e mai bine să ?i punem excremente, dec?t iarbă, că poate aşa se lasă şi ei de fumat. Am luat un pic cu o lingură, le-am ?ndesat cu coada ei, sfăr?m?ndu-le şi le-am pus ?n pipă. Am mai pus un pic ?ntr-o folie, aplic?ndu-le acelaşi tratament - pentru orice eventualitate, poate ?i place.

Am plecat de acasă, şi ?n 10 minute am fost la poarta lui, unde eram adunaţi toţi. I-am dat pipa, şi-a aprins “tutunul” şi a ?nceput să fumeze. A tras el 2 - 3 fumuri, p?nă i s-a părut ceva ciudat şi ne-a ?ntrebat dacă chiar e tutun. Noi i-am zis că da, iar el a fumat ?n continuare. Peste 2 minute am auzit o afirmaţie din partea celui care fuma, pe care nu o să o uit niciodată, şi de fiecare dată c?nd imi aduc aminte de ea, ?ncep sa r?d: “Mă, dar de unde ?l are bunicul tau că e chiar mai bun dec?t al meu!”. C?nd am auzit am ?nceput să r?dem, şi timp de 5 minute toţi se uitau la mine şi la prietenul meu care venise acasă la mine, şi nu ?nţelegeau.

C?nd ?n sf?rşit ne-am oprit din r?s, i-am spus de ce i s-a părut lui că are un gust deosebit, dar nu cred că era şi mai bun. După faza aceea rar ne-am mai ?nt?lnit cu el.

La o companie multinationala angajatii vin la munca la ora 9 dimineata si pleaca seara tarziu, atunci cand terminau tot ce aveau de facut pe ziua respectiva. Intr-o zi unul din angajati vine la o ra 9 dimineata lucreaza si la ora 17 pune pixul jos se duce la director si ii spune:
- Domnule director eu nu mai pot sa stau, imi pare rau. Am o problema pe care trebuie neaparat s-o rezolv. Seful este de-acord si il lasa sa plece.

A doua zi angajatul vine la ora 9 dimineata lucreaza si la ora 17 pune pixul jos si se duce la director:
- Domnule diector eu nu mai pot sa stau. Am programare la doctor si trebuie sa plec. Seful e de-acord si-l lasa.

A treia zi vine la 9 la 17 pune pixul jos si se duce la director si ii spune ca nu mai poate sa stea si trebuie sa plece imediat.
Seful il lasa si ca sa nu faca scandal se duce la ceilalti si ii intreaba de ce ei vin la 9 si stau pana seara tarziu la serviciu si asta pleaca la ora 17 in fiecare zi.
Angajatii ii raspund:
- Domnule director, ar trebui sa-l intelegeti, in fond omul este si el in concediu!




Intr-o zi de vara, cam ca toate zilele de vara, numa’ un pic mai caniculara si mai prafuita, ma taie ideea sa incep sa mananc mai sanatoasa. Ca veni vorba, fac o paranteza: n-am inteles niciodata de ce atatea dezacorduri: “Mancati sanatos!” Ei, pe naiba! “Mancati sanatosi!”, se zice corect, dar probabil maghiarizarea limbii s-a extins deja dincolo de limitele imaginatiei noastre.

Deci, ca sa revin de unde nici nu am plecat, m-am hotarat sa mananc sanatoasa. Astfel, am plecat spre piata, de unde auzisem eu ca se pot cumpara fructe si legume, nu? Ei bine, s-a dovedit ca mai aveam de invatat cate ceva despre comertul la romani.Hotarata sa calculez inainte de toate raportul calitate /pret, dau un ocol preliminar tarabelor si ma opresc in fata uneia pe care tronau niste rosii apetisante, cu un pret surprinzator de mic fata de vecinele lor. Cer 2 kilograme de rosii vanzatoarei care se odihnea pe un taburet in spatele tarabei. Ea, vanzatoarea adicatelea, se ridica alene, se apropie de masa, ridica o spranceana la mine si ma intreaba:

- Doua kilograme doriti??
- Da.?
- De rosii??
- Da!
- Din astea? si arata spre rosiile cu pricina.

Nedumerita, ma chiorasc bine la taraba precupetei: era un singur sortiment de rosii pe ea, si anume chiar alea din care voiam eu. Raspund convisa:

- Da, din astea.
- De-astea cu 25.000 kilu’? continua neincrezatoare vanzatoarea.

Incepeam deja sa ma enervez. “Asta-i de-aia la care daca-i calculez IQ-ul da cu minus” ma gandesc eu, si, rabdatoare, aprob in continuare:

- Da, doamna. Din astea.
- Nu se poate, doamna, ma anunta senina vanzatoarea.

Belesc ochii cat ceapa de import, dar iau in considerare varianta ca poate mi-a slabit auzul. Intreb, totusi, ca sa fiu sigura:

- Nu?
- Nu! raspunde ea. Apoi adauga iritata:
- Astea nu-s de vanzare, doamna!

“Aoleu!” ma rusinez eu instinctiv. Ma uit totusi in dreapta – tarabe. Ma uit in stanga – tot tarabe. “Ma, sigur sunt la piata” ma gandesc. Ma uit pe taraba din fata mea: rosii, ardei, castraveti, morcovi… Pe rosii un biletel cu pretul: “25.000 kg”. “Daca au pret, ar trebui totusi sa fie de vanzare” cuget eu.

- Dar, doamna, au pret pe ele, sigur nu sunt de vanzare? intreb.
- Nu, doamna, imi raspunde din ce in ce mai nervoasa femeia.

Decid ca a venit vremea sa renunt la calmul meu englezesc – ce poseta mea, doar nu sunt englezoaica!

- Auzi, cucoana, dumneata nu esti intreaga la minte, sau ce ai? Vii cu rosii in piata, le pui pe taraba, pui pretul pe ele si nu le vinzi?! E prea cald aici la dumneata? Iti fierbe creierul?

- Da’ ce vrei, doamna, sa vand daca nu vreau? Ma obligi mata sa vand? Ete, nu vreau!

- Pai stai acasa, cucoana, de mai vii? Dupa ce mai pui marfa pe taraba daca nu vrei s-o vinzi?

- A, se calmeaza ea brusc. Rosiile?
- Da, doamna, rosiile!!!
- A, pe alea le-am pus numai asa…
- Si restul e de vanzare?
- Da, sigur!. Cu ce sa va servesc? ma intreaba aproape zambitoare.

- Cu rosii, doamna!! Dupa ce mai pui pretul pe le daca nu le vinzi?
- Pai ce, doamna, ala e pret?! se enerveaza ea din nou.
- Da ce e cucoana? Cantitatea disponibila?
- Da ce te enervezi, asa; ce, nu vreau sa le vand, le-am pus asa numa’, de chestie, ce, o sa ma obligi mata sa le vand daca…

Am lasat-o zbierand si gesticuland, convinsa in sfarsit ca rosiile nu sunt de vanzare. In ziua aceea am mancat salata de castraveti.

Doi studenţi se trezesc dimineaţa devreme pentru a-şi rezolva o problemă cu absenţele la sport. ?ncă adormiţi, se urcă din cămin ?n primul autobuz şi pleacă spre facultate. ?n autobuz, aglomeraţie mare. Unul dintre ei era răcit şi, ?n consecinţă, ?i vine să strănute. Dă să ?şi caute repede şerveţelele ?n buzunar. Caută, caută… şerveţelele nu erau. Dintr-o dată, o voce de bărbat se aude l?ngă ei:

- Băi băiatule, măcar poţi să fii şi tu discret dacă tot vrei să mă furi. Nu vezi că n-am nimic ?n buzunar, ce tot mă scotoceşti?

Studentul ?n cauză, d?ndu-şi seama că ?şi căuta şerveţelele ?n buzunarul unui călător, ?şi retrage rapid m?na, se scuză, at?t c?t te poţi scuza ?ntr-o astfel de situaţie penibilă şi se ?ndreaptă rapid spre uşă. Au cobor?t din autobuz, pentru că deja ieşea cu scandal. Oricum, cert e că măcar s-au trezit brusc din toropeala de dimineaţă.


Un profesor care preda la una din facultăţile din Complexul Universitar Leu decide ?ntr-o după-amiază să chefuiască alături de c?ţiva amici şi studenţi. Beau oamenii cu spor p?nă spre seară, c?nd răm?n fără bani. Profesorul, grijuliu, se duce ?n cabinet şi aduce o sticlă de mastică, ţinută pentru “reuniuni speciale.” Nemaiav?nd loc la terase, petrecăreţii se opresc l?ngă statuia de la Leu şi continuă să combată. Numai că, fiind deja bine luaţi, obosesc repede, ?nainte de a termina băutura. Aşa că lasă sticla pe jumătate plină ?n spatele statuii şi se duc pe la casele lor.
Peste două săptăm?ni, acelaşi profesor se ?nt?lneşte cu un grup de studenţi şi hotărăsc să bea “una mică.” Numai că banii se epuizează repede, aşa că ?ncearcă să găsească o nouă soluţie de avarie. Brusc, profesorul ?şi aduce aminte de băuta de la statuie şi se duce glonţ la Leul din intersecţie. Ei bine, după două săptăm?ni, sticla de mastică, pe jumătate plină, ?l aştepta exact acolo unde o lăsase! Evident, bucurie mare, că mastica-i tare şi ajunge pentru o “examinare” serioasă ?n prag de seară.


Eram ?n Viena cu mai mulţi copii, care, evident, atunci c?nd le era foame doreau să meargă la McDonald’s. Spre seară ne oprim la un “Mac”. ?n faţa mea intră Marcela. Angajatul care ?i lua comanda era ceva asiatic. Şi ?ncepe să comande, pare să termine dar imediat ?şi aduce aminte de ceva.
“Aaaa….und eine McPuişor, bitte.”
Toţi ceilalţi din grup ?ncepuseră să r?dă isteric, asiaticul privea nedumerit, iar Marcela schimba feţe-feţe cu fiecare dintre noi, ?ncerc?nd să afle ce se ?nt?mplă.




Petrecere de Revelion organizată de un grup de elevi de liceu acasă la unul dintre ei. Chef mare, muzică, distracţie şi multă băutură. P?nă dimineaţă, erau toţi chercheliţi bine şi, mare parte dintre ei, aproape adormiţi. Pe la ora 06.00, surpriză! Sună soneria! Unul dintre elevi se duce agale să deschidă. ?n uşă, doi adulţi ?l priveau consternaţi. Erau părinţii celui care organizase petrecerea. Replica elevului a fost spontană şi… sinceră.
- Oooo… Dar vă rog, poftiţi! Simţiţi-vă ca acasă! Nu vă descălţaţi!
Şi replica femeii a fost pe măsură
- Să nu mă descalţ… Oooo… Covoarele mele!

Lucram cu ceva timp ?n urmă la un mare operator de telefonie/internet, pe partea de testare a conexiunilor telefonice. Sun eu ?ntr-o dimineaţă, devreme, un client, pentru a vedea dacă avea telefonul setat bine. Răspunde o doamnă (după voce părea t?nără) şi, urm?nd reţeta standard, mă recomand şi ?i spun ce doresc. O rog să apese o tastă – tasta cinci, ?i spun, pentru că este ?n mijlocul tastaturii şi e mai uşor să ştie ce apasă dec?t să se g?ndească ce să apese. Se lasă o linişte ad?ncă.

După 1-2 minute, doamna revine la telefon cu replica:
- Ştiţi, calculatorul e ?nchis…

Am decis că ?i merge telefonul şi am lăsat-o să doarmă.


?nainte de ‘89, un inginer dintr-o fabrică de excavatoare face un necesar pentru producţie şi ?l ?naintează conducerii. Sarcina aprovizionării cade ?n grija unei secretare. Pe lista primită de la inginer erau trecute şi 1000 de pile de diverse dimensiuni.
Dactilografiază secretara o cerere de ofertă şi o trimite către un producător de pile, numai că face o greşeală şi ?n loc de “i” tastează “u”.
Primeşte răspunsul la solicitarea ei de ofertă chiar de la directorul general al fabricii producătoare de pile. Acesta suna cam aşa:

“Stimată domnişoară, ?n unitatea noastră lucrează 2000 de bărbaţi, dar nici unul nu corespunde dimensiunilor solicitate de dumneavoastră.”




?n ciuda legendelor despre pericolul de a merge cu maşina ?n Bulgaria, p?nă la urmă contează exemplele personale. Am păţit-o recent ?n ţara vecină. Eram la vreo sută de kilometri de graniţă, c?nd, brusc, pică toba de la maşină. Nu aveam telefon, aveam foarte puţini bani… situaţie nasoală. Numai că, de data aceasta a funcţionat legenda cu bunul samaritean. Ca din senin, l?ngă maşină a apărut un bulgar cu faţă de Zmărăndescu. S-a oferit să ne ajute, ne-a luat toba picată şi ne-a condus la un service pe un drum destul de retras. Recunosc, a fost vorba şi de puţină teamă, dar… a ieşit bine. Nenea de la service ne-a făcut maşina ?n jumătate de oră şi ne-a luat doar 20 de leva (10 euro). Aşa că, p?nă la urmă totul a ieşit cum nu se poate mai bine, iar prin ceea ce s-a ?nt?mplat vecinii bulgari au reuşit să mai pluseze cu ?ncă o stea la capitolul imagine.

Autorităţile indiene au pus la punct un sistem prin care promovează igiena ?n zonele rurale. Şi pentru că fluturaşii nu mai sunt la modă, autorităţile au apelat la ceva mai practic: bani ?n schimbul utilizării toaletei.

Totodată, urina este colectată şi se fac teste pentru a se stabili dacă poate fi folosită ca ?ngrăşăm?nt natural. Rezultatele au ?nceput să apară deja: străzile sunt ceva mai curate. Aceasta ?n condiţiile ?n care, ?n zonele rurale din India, oamenii obişnuiesc să se uşureze sub cerul liber.

Zeci de oameni din Musiri, o localitate din statul indian Tamil Natu, pot fi văzuţi aproape ?n orice moment al zilei cum stau la coadă pentru a folosi toaletele publice. Dacă sunt “productivi”, indienii primesc circa un dolar pe lună.


In drum spre mall, un american in varsta de 52 de ani a luat taxiul iar cand a venit timpul sa plateasca a inceput sa se zbata acuzand ca ar avea un atac de inima.
Taximetristului i s-a facut mila si a plecat fara sa mai ceara “bolnavului” banii pe cursa, dupa ce s-a asigurat ca omul poate ajunge singur in mall pentru a primi ajutor.
Multumit de rezultat, barbatul a incercat aceiasi tactica si la restaurant, unde s-a dus sa mance o friptura. Cand a venit momentul sa achite nota de plata, s-a prefacut din nou ca are un atac de cord.
Insa nu a mai avut noroc. Pompierii aflati in incinta restaurantului l-au transportat pe “bolnav” direct la spital. Acolo, doctorul de serviciu l-a recunoscut, pentru ca barbatul jucase acelasi “teatru” de mai multe ori in ultimile saptamani. De data aceasta, el a fost acuzat pentru excrocherie si e posibil sa primeasca noua luni de inchisoare si o amenda de 10.000 dolari.

Era iarnă, ninsese şi pe jos era puţină zăpadă. ?ncerc?nd să iasă din parcare, face o manevră greşită şi loveşte lateral o altă maşina parcată “pe dos” ?n colţul unui trotuar. Fiind foarte grabită şi negăsind proprietarul, femeia se g?ndeşte să se ducă mai ?nt?i să-şi rezolve treaba şi la ?ntoarcere să-i lase un bilet posesorului maşinii lovite.
Revine femeia dupa o jumătate de oră, maşina lovită de ea era tot acolo, ?n schimb avea două bileţele sub stergătoare. Pe primul scria:
“Scuza-mă , ţi-am lovit maşina şi cum nu te-am găsit ?ţi las numărul meu de telefon să mergem la poliţie.”
Pe cel de-al doilea bilet scria aşa:
“ Scuză-mă şi eu ţi-am lovit maşina, sună-mă şi pe mine să mergem la poliţie.”
Amuzată, femeia pleacă fără să mai lase şi ea cel de-al treilea bilet identic cu celelalte două. P?nă la urmă, pentru poliţie ajung doar două tamponări ?n jumătate de oră pentru aceeaşi maşină.

Un tanar canadian, cu dorinta de a se imbata ieftin, a gasit solutia perfecta: a amestecat benzina cu lapte.
Acestuia i s-a facut rau si a inceput sa vomite.

A ales sa dea la boboci intr-un semineu, lucru care a provocat o explozie.
In urma exploziei casa omului a luat foc iar tanarul si sora lui si-au pierdut viata.




Ghidul nostru ne-a spus sa scriem acasa ca poate ati vazut la televizor inundatia si sunteti ingrijorati. Suntem bine. Apa a luat doar un cort si doi saci de dormit. Din fericire, nimeni nu s-a inecat pentru ca eram toti pe munte si il cautam pe Cristi. A, da, sun-o pe mama lui Cristi si spune-i ca totul e bine. Cristi nu poate scrie pentru ca si-a rupt mana. Am mers si eu cu unul dintre jeep-urile Salvamont. A fost super. Nu l-am fi gasit niciodata in intunericul acela daca nu fulgera. Ghidul nostru, Victor, s-a enervat foarte tare pe Cristi pentru ca a plecat fara sa spuna nimanui.

Cristi zice ca i-a spus, dar era in timpul incendiului, asa ca probabil n-a auzit. Stiai ca daca pui benzina pe foc, canistra o sa explodeze?
Lemnul ud nu ardea, dar unul dintre corturi, da. Si hainele noastre la fel. Danut o sa arate ciudat pana ii creste parul la loc. Ne intoarcem acasa sambata daca Victor reuseste sa repare masina. Nu a fost vina lui. Franele mergeau bine cand am plecat. Victor spune ca, cu o masina atat de veche, ceva se strica mereu; probabil de asta nu are asigurare. Mie mi se pare o masina misto. Nu se supara daca i-o murdarim, si cand e cald, ne lasa sa stam pe capota ca sa ne mai racorim. Se face destul de cald, cu 13 oameni intr-o masina. Ne lasa sa stam si in portbagaj pana l-a oprit un politist.

Ghidul nostru e misto. Il invata pe Tudorel sa conduca masina pe drumurile de munte, unde nu e trafic. Tot ce vedem pe aici sunt camioane cu busteni. Dimineata asta, toti tipii sareau in lac de pe stanci. Pe mine nu m-a lasat, pentru ca nu stiu sa inot, iar Cristi avea mana rupta, asa ca ne-a lasat sa mergem cu barca. A fost super. Se pot vedea sub apa copacii rupti de inundatie. Victor nu e un scortos ca ceilalti ghizi pe care ii stiu. Ne-a lasat sa mergem fara veste de salvare. Trebuie sa petreaca mult timp lucrand la masina, asa ca incercam sa nu-i facem probleme.

Ghici ce! Am primit toti insigne pentru ca am trecut cursul de prim ajutor. Cand Danut si-a taiat mana cu toporul, am invatat sa coasem vene. Marius si eu am vomitat, dar ghidul nostru zice ca era de la puiul stricat. Ne-a mai spus ca mancarea din inchisoare era si mai rea. Ma bucur ca a iesit de acolo. Zice ca acum a invatat cum sa faca lucrurile cum trebuie. Apropo, ce e un pedofil?

Trebuie sa plec acum. Mergem in oras sa ne trimitem scrisorile si sa cumparam vaselina. Nu va faceti griji. Suntem bine.

Cu dragoste,
al vostru Mihai

Un barbat care vroia sa jefuiasca Bank of America a intrat intr-o sucursala si a scris pe o foaie de depozit: “Acesta este un jaf armat. Pune toti banii in aceasta punga”. In timp ce astepta la coada pentru a da biletul discret functionarului, s-a gandit ca cineva l-ar fi putut vedea in timp ce scria biletul si ar fi putut anunta politia. Drept urmare, a iesit din banca si a intrat in sucursala bancii Wells Fargo de peste drum. Dupa ce a ajuns la ghiseu, i-a dat nota functionarului, care i-a raspuns ca nu poate da curs cererii deoarece mesajul este scris pe un bilet al Bank of America, si ca trebuie ori sa scrie mesajul pe un bilet Wells Fargo ori sa se intoarca la Bank of America. Dezarmat, tipul a zis doar “OK” si a plecat. A fost arestat cateva minute mai tarziu, in timp ce statea la coada in sucursala Bank of America.




Un barbat de 50 de ani, din Cernavoda, a fost supus, de urgenta, unei interventii chirurgicale, dupa ce si-a bagat un tub de spray prin orificiul anal si nu a mai putut sa-l scoata. Pacientul, cu inclinatii homosexuale, a ajuns la spital mai mult mort decat viu si cu dureri groaznice. Omul a povestit cadrelor medicale ca in urma cu o zi s-a uitat la un film erotic si a vrut sa incerce pe cont propriu senzatii noi.

Astfel, dupa ce a consumat cateva pahare de alcool, el a luat tubul unui spray pe care l-a gasit in casa si a inceput sa si-l impinga in fund, cu gandul la o partida de sex anal. Dupa ce si l-a introdus asa cum vazuse in film, si-a dat seama ca nu-l mai poate scoate si a inceput sa simta dureri insuportabile.

Timp de o zi, el a tot incercat sa si-l extraga singur, dar a chemat ambulanta cand a simtit ca lesina.

Medicii au declarat ca tubul spray-ului ajunsese in colon si se blocase in intestinul gros.


Un automobilist a fost prins de un radar care i-a inregistrat viteza si i-a fotografiat si masina. A primit apoi prin posta o amenda de 40$ si o fotografie a masinii. In loc sa plateasca, automobilistul a trimis la politie o poza cu 40$. Cateva zile mai tarziu, a primit o scrisoare de la politie care continea o alta fotografie, de data aceasta fiind fotografiata o pereche de catuse. Soferul nostru a achitat imediat amenda.


Un minut de vizionare a chinurilor prin care trece o persoană executată pe scaunul electric costă doar un euro. Este oferta unui parc de distracţii din Italia.

Un manechin aşezat pe un scaun electric şi spectacolul electrocutării sale reprezintă cel mai de succes show al unui parc de distracţii din Milano.

?n fiecare zi, de luni p?nă vineri acest spectacol atrage la Luna Europark Idroscalo 50 de vizitatori, ?n timp ce ?n weekend numărul acestora se triplează ajung?nd la 150 de spectactori.

Era odata un student la politehnica, in Iasi, care se chinuia tare cu un examen...De fapt nu era singurul care avea problema la materia asta, dar in fine ce mai conteaza acum, cert era ca profu' nu il trecea.
Dupa ce si profu' asta se saturase sa il vada la restante, la un moment dat vrea sa il puna la o incercare sa vada daca ii merge mintea, ca poate in felul asta il trecea si pe bietul student.
La ce se gandi profesorul sa ii dea ca sarcina studentului? Sa numere becurile din sala de examen!
- Alex cate becuri sunt in aceasta sala? daca imi raspunzi corect te trec fara nici o problema, exclama profu'...
- Pai 1,2,3,4.....15, sunt 15 becuri domnule profesor!
- Cate?
- 15 domnule profesor! repeta studentul..
- Eu zic ca sunt 16, domnule student. Intre timp profesorul scosese un bec din buzunar si il socotise ca fiind al 16-lea !
- Imi pare rau Alex ca nu ai putut profita de ocazie, ne vedem data viitoare
Foarte trist studentul pleaca ingandurat spre casa...
Urmatoare sesiune...(de restante normal !)
- Ooo, ne revedem a nu stiu cata oara Alex ! Ce mai faci?
- Ce sa fac domnule profesor?! Sunt amarat!
- Ca sa fiu direct te pun la aceiasi proba ca data trecuta, te rog numara becurile din sala!
- Pai 1,2,3,4.....15..(se opreste 2 secunde)..16
- 16 sunt domnule profesor...Se uita ingandurat spre profesor gandindu-se ca iar scoate asta un bec din buzunar si il pune la socoteala si iar nu mai trece.
- Cum 16 ca eu vad doar 15 becuri! afirma uimit profesorul, care de data asta nu mai avea becuri la el...
Studentul fiind pregatit de data asta scoate un bec din buzunar si spune:
- Cu asta de la mine fac 16 domnule profesor, ha!
- Bravo donmnule student, asa te vreau! si il trecuse pe inventivul Alex, ca na' asa promisese...

* * *

Un minut de vizionare a chinurilor prin care trece o persoană executată pe scaunul electric costă doar un euro. Este oferta unui parc de distracţii din Italia.

Un manechin aşezat pe un scaun electric şi spectacolul electrocutării sale reprezintă cel mai de succes show al unui parc de distracţii din Milano.

?n fiecare zi, de luni p?nă vineri acest spectacol atrage la Luna Europark Idroscalo 50 de vizitatori, ?n timp ce ?n weekend numărul acestora se triplează ajung?nd la 150 de spectactori.

Un tanar vroia sa-i cumpere iubitei sale un dar de Craciun, si nu prea stia ce pentru ca erau de putina vreme impreuna. Dupa ce s-a gandit cu grija, a ales sa ia o pereche de manusi ca fiind cadoul cel mai potrivit: romantic, dar nu prea personal. Insotit de sora mai mica a iubitei, s-a dus la magazin si a cumparat o pereche de manusi albe. Sora si-a cumparat o pereche de chiloti. In timp ce-i impacheta, vanzatoarea a incurcat pachetele, asa ca sora a luat manusile iar tanarul a luat chilotii.

Fara sa verifice continutul, el a expediat pachetul iubitei sale impreuna cu urmatorul mesaj:

"Am ales acest dar pentru ca in timp ce ne plimbam seara prin parc am obsevat ca nu obisnuiesti sa porti asa ceva. Daca n-ar fi fost sora ta as fi ales modelul mai lung, cu nasturi, dar ea poarta modelul scurt, care se da jos mai usor. Chiar daca culoarea e mai pastel, nu se murdaresc usor. Vanzatoarea mi-a aratat ca si ea poarta aceeasi culoare si chiar dupa o purtare de trei saptamani aratau inca bine. Am pus-o sa incerce perechea pe care am cumparat-o pentru tine si ii venea minunat.

As vrea sa fiu langa tine sa te ajut prima oara cu imbracarea lor; sunt gelos ca alti barbati vor atinge matasea lor delicata inaite de a te vedea din nou. Dupa ce te dezbraci, aminteste-ti sa sufli inauntru putin pentru ca altfel va ramane umezeala ce se formeaza in timpul purtarii.
Ah, de cate ori ii voi saruta in anul care vine!
Sper ca miercuri seara, in ajun de Craciun, cand ne vom intalni ii vei purta numai pentru mine.

Cu toata dragostea !

P.S. Am auzit ca ultima moda e sa nu se traga chiar pana sus, ca sa se vada putin blanita.


Un avion zbura spre Montreal, cand o blonda se ridica de pe locul ei de la Economic Class si se aseaza pe un loc de la First Class.
Insotitorul de zbor o vede si o roaga sa-i arate biletul. Apoi, ii spune blondei ca ea a platit un loc la Economic Class asa ca va trebui sa se aseze in spate.
Blonda ii da replica: "Sunt blonda, sunt frumoasa, merg la Montreal si am de gand sa stau aici!"
Insotitorul intra in cabina pilotilor si le spune de bomba blonda care nu vrea sa stea pe locul platit ci sta la First Class. Copilotul se duce la ea si incearca sa-i explice din nou cum stau lucrurile.
Blonda ii raspunde la fel: "Sunt blonda, sunt frumoasa, merg la Montreal si am de gand sa stau aici!" Copilotul ii spune pilotului ca - probabil - vor trebui sa astepte pana la aterizare si acolo sa o dea pe mana politiei si sa fie arestata.
Pilotul ii raspunde: "Ce spui?...e blonda?...Ma ocup eu atunci. Sunt insurat cu o blonda. Eu vorbesc "limbajul"!
Se duce la blonda, ii sopteste ceva la ureche, la care ea :"Oh, ma scuzati..." si se muta inapoi pe locul ei de la clasa Economic.
Insotitorul de zbor si copilotul sunt uimiti si il intreaba ce i-au spus de a reusit s-o faca sa se mute la locul ei fara sa mai faca scandal.
"I-am spus ca First Class-ul nu merge la Montreal!"

Show-ul „Locked Up Abroad”, difuzat de canalul de televiziune National Georgraphic a confundat in cel mai recent episod al sau romanii cu cecenii. Potrivit Romportal, citat de Romanian Global News, ultimul episod a fost despre doi britanici rapiti de rebelii ceceni, in Cecenia, in 1997. Emisiunea are ca element central o reconstituire pe care o fac cei de la National Geographic cu actori. In episodul cu pricina, actorii care au jucat rolul rapitorilor ceceni, vorbesc cea mai curata si corecta limba romana.


In Liban,  e legal sa faci sex cu animalele, dar numai cu animalele
femele. Cine reguleaza animale de sex masculin e pedepsit cu moartea.


In Bahrein,  un ginecolog mascul, poate, legal, sa examineze organele genitale ale unei femei, dar ii e interzis sa se uite direct in pasarica in timpul examinarii. Are voie sa o vada folosind o oglinda.


Musulmanilor le e interzis sa se uite la organele genitale ale mortilor.
Si groparilor le e interzis. Legea spune ca organele genitale trebuie acoperite cu o caramida sau un lemn.


Pedeapsa pentru masturbare in Indonezia e decapitarea.  


In Guram exista meseria de dezvirginator iar virginele platesc pentru privilegiul de a fi dezvirginate de meseriasul asta.

Legea din Guram interzice virginelor sa se casatoreasca.


In Hong Kong o femeie care, daca-si prinde barbatul cu alta femeie, e imputernicita de lege sa-l omoare. Daaarrr   …   numai cu propriile maini.
Amanta insa, poate fi omorata in orice alt fel.


Femeile in sanii goi pot sa fie vanzatoare in Liverpool, Anglia …….
Daaarrrr   …   numai in magazine de vanzare a pestilor tropicali.


In Cali, Columbia,  o femeie are voie sa faca sex numai cu barbatul ei, dupa lege. Si cand se intampla prima data, ma-sa trebuie sa se uite, sa fie martora.


In Santa Cruz, Bolivia, este ilegal ca un barbat sa faca sex cu mama si cu fiica in acelasi timp.


In Maryland, e ilegal sa vinzi prezervative de la automate.
Cu o singura exceptie: Daca sunt vandute impreuna cu bauturile alcoolice la aparatele de la locurile de munca. (birouri,  santiere..etc…etc…)


Oamenii si delfinii sunt singurele fiinte care fac sex de placere.


Cel mai puternic muschi din corp e….limba…..


Furnica poate ridica de 50 ori greutatea ei, poate sa impinga de 30 ori greutatea ei si intotdeauna cade pe partea dreapta cand e intoxicata.


Steaua de mare n-are creier…


Broastele tzestoase respira prin fund…..


* * *

Cativa angajati ai firmei Boeing s-au hotarat sa fure o barca de salvare pneumatica de la un Boeing 747. Au reusit sa o scoata din avion si sa o aduca acasa. La putin timp dupa aceea, au plecat intr-o excursie pe rau. Nu a trecut mult si au observat un elicopter al Pazei de Coasta care survola imprejurimile. Se pare ca semnalul radio de urgenta incorporat in astfel de barci a pornit automat atunci cand s-a umflat… Nu mai este nevoie sa mentionam ca respectivii nu mai lucreaza la Boeing.

In cursa Alitalia de la Roma spre Bucureşti, şase dintre pasagerii aflaţi la coada avionului miroseau puternic a transpiraţie: o parte din cei aflaţi ?n apropiere s-au revoltat şi au declarat că vor ?mpiedica plecarea avionului. Un ?nsoţitor de bord a ?ncercat să rezolve problema pulveriz?nd deodorant ?n avion. Degeaba, rom?nii miroseau mult prea tare.

Poliţia de frontieră nu a utu face nimic pentru a rezolva cazul, pentur că nimeni nu s-a g?ndit vreodată că ar putea să apară o asemenea situaţie.

Cu o ?nt?rziere de mai bine de jumătate de oră, cauzată de incident, cursa AZ 0502 de la Roma a plecat spre Bucureşti. Unul dintre pasagerii care nu intraseră ?n conflict avea o singură problemă: cum să facă el să se fotografieze cu Neti Sandu de la ProTv care se afla ?n acelaşi avion?




Sa nu se mai spuna ca inginerii n-au simtul umorului. Mai jos sunt niste probleme notate de piloti de la Qantas (compania aeriana australiana) si solutiile inginerilor de la service.

(P=Problema semnalata de pilot, S=raspunsul inginerilor.)

P: Cauciucul principal de pe stanga aproape ca trebuie schimbat.
S: Aproape schimbat cauciucul principal de pe stanga.

P: Zborul ok, doar ”aterizarea automata” cam dura.
S: ”Aterizarea automata” nu este instalata pe acest avion.

P: Joaca ceva la bord.
S: Strans ceva la bord.

P: Gaze moarte pe parbriz.
S: Comandat gaze vii.

P: Semn de o scurgere la echipament aterizare dreapta.
S: Semn inlaturat.

P: Franele de frecare blocheaza valvele de viteza.
S: Asta le este scopul.

P: Sistemul IFF inoperabil.
S: Sistemul IFF intotdeauna inoperabil daca este OFF.

P: Suspectez crapatura in parbriz.
S: Suspectez ca ai dreptate.

P: Motor 3 lipsa.
S: Gasit motor 3 pe aripa dreapta dupa ce l-am cautat putin.

P: Avionul merge caraghios.
S: Avertizat avionul sa stea drept, sa zboare cum trebuie, si sa ia lucrurile in serios.

P: ”Radarul tinta” bazaie.
S: Reprogramat ”radarul tinta” sa cante cum trebuie.

P: Soricel la bord.
S: Instalat pisica.

P: Zgomot de sub bord. Suna ca un pitic care bate ceva cu ciocanul.
S: Confiscat ciocanul de la pitic.


Un student la medicina care efectua practica intr-un centru de toxicologie povesteste cum ca a fost sunat la un moment dat de o doamna foarte panicata care i-a spus ca si-a surprins fiica mancand furnici. Studentul a linistit-o, spunandu-i ca furnicile totusi nu sunt toxice si ca nu este nevoie sa o aduca pe fetita la spital.
Calmata, doamna i-a mai povestit ca oricum luase masuri, si ca-i daduse copilului otrava pentru furnici, pentru a omori insectele pe care aceasta le inghitise deja.
A fost momentul in care studentul i-a spus s-o aduca imediat la spital…

Scurgere de gaze

Angajatii dintr-un depozit din Texas au simtit miros de gaz. Cum era si normal, conducerea a evacuat personalul si a indepartat orice sursa de curent pentru a nu se aprinde gazul.

Au sunat la furnizor, care a trimis doua masini de interventie.

Odata intrati in cladire acestia si-au dat seama cu nu se descurca in intuneric. Au observat ca lumina nu functiona, lucru care i-a frustrat si mai rau.

Martorii au relatat ulterior ca unul dintre angajati a scos din buzunar o bricheta. Odata ce a aprins bricheta, depozitul a explodat, bucati din cladire au fost gasite la kilometrii distanta.

Tehnicienii au fost spulberati in explozie, cadavrele lor parca s-au evaporat, in schimb bricheta a fost gasita intacta fara nicio urma pe ea.


Restaurant inundat, transformat in obiectiv turistic

Un restaurant din localitatea chineză Xiangfan care a fost inundat a devenit peste noapte atracţie turistică, după ce proprietarii au luat decizia de a nu ?nchide localul şi au continuat să servească m?ncare.

Chiar dacă apa le ajungea p?nă la jumătatea gambei, turiştii veniţi aici au declarat că sunt ?nc?ntaţi de ideea de a lua pr?nzul ?ntr-un local inundat.


Pro Bere

O turma de bivoli se deplaseaza intotdeauna cu viteza celui mai incet bivol din turma. Cand turma este vanata, de obicei este ucis cel mai slab si mai din urma bivol. Aceasta selectie naturala este benefica turmei ca intreg, pentru ca astfel prin eliminarea celor mai slabi membri se imbunatatesc viteza si sanatatea turmei.

Cam in acelasi mod, creierul uman poate opera doar atat de repede cat ii permite cea mai slaba celula. Consumul de alcool, dupa cum se stie omoara celulele creierului, dar in mod normal prima data omoara celulele cele mai slabe. In acest mod, consumul regulat de bere distruge cele mai slabe celule cerebrale, facand creierul o masina mult mai rapida si mai eficienta. Acesta este si motivul pentru care intotdeauna te simti mai destept dupa mai multe beri.

Asta trebuie sa v-o povestesc. Inainte sa ma lege. Pentru ca am comis-o. In principiu, nu-mi e frica. Pentru ca vecinul n-are adresa blogului meu. Si nici nu cred ca cititul e punctul lui forte. Dar s-ar putea sa aiba amprentele mele.

Am facut ieri seara, sambata fiind, sedinta cu baietii din bloc. La o bere, un Rammstein si un rummy la mine acasa. Si s-a decis, in unanimitate, ca a venit vremea sa luam atitudine impotriva acestui momarlan de vecin care ne polueaza fonic vietile, si asa prea scurte. Dupa cateva beri am ajuns la o solutie. Dupa alte cateva beri, ne-am razgandit.

Si tot asa pana cand am gasit solutia perfecta: Vecinul trebuie izolat. Dar nu oricum. Trebuie inchis. Am facut lista de materiale necesare. Materialele erau in boxa lu` tipu` de la 5. Am coborat la subsol. Am luat materialele. Era vreo 2 ceasul. Noaptea. Am uitat sa va spun ce materiale erau... Erau vreo 50 de caramizi, adezivul necesar si o cutie de var. Presupun ca v-ati prins deja ce s-a intamplat mai departe...

Daca nu, sa va explic. In cea mai mare liniste, si cu acordul (si ajutorul) altor vecini, i-am zidit momarletelui usa de la intrare. Da` zidita calumea. Nu am facut treaba de mantuiala. Si, dupa ce am zidit-o, am si dat-o cu var, astfel incat, la 8 dimineata, care trecea pe palier, ramanea surprins ca, din trei usi pe etaj, au ramas doar doua.
Presupun ca v-ati dat seama ca n-am dormit pana nu s-a trezit manelistul, ca trebuia sa vedem reactia.

Pe la 9, se trezeste taranul. Stim asta pentru ca am auzit vocea lu` Gutza Putza de Maimutza. Ca fulgerul am coborat jos, si am luat cateva beri la cutie (pentru ca berea la cutie e mai practica, si se raceste mai usor), si ne-am prins locuri pe palier, sa auzim macar reactia tartanului.

S-a facut 10:30. Deja doua doze de fiecare erau gata. De bere, nu de fiecare. Coboram, si mai luam o serie. 11:12. Se aude o cheie in usa. Incepe distractia. Se invarte cheia. O data. De doua ori. Se aude lantul. Si yala. O data. De doua ori. Clanta.

Din momentul asta, nu cred ca puteti nici macar sa va imaginati cam cat de tare se putea rade. Am febra musculara. Poate de la carat si zidit, dar ma indoiesc. Nu am mai ras in halul ala de ani de zile. Se aud injuraturi. Care acopera rasul nostru. Bufnituri, dumnezei, pumni, picioare, rasete, mame, morti. "Unde mortii mamii lui e ciocanul ala?" se aude de dupa usa, semn ca trebuie sa spargem gasca.

Tipu` de la 5, constructor de meserie, ne linisteste, spunand ca are incredere in lucrarea facuta, si "n-o da jos un laba trista ca asta din doua ciocane".
L-am crezut. A avut dreptate. A spart taranul pana la 12 si un sfert. Cruci, dumnezei, tot tacamul. Noi deja eram plecati, ascultam de la mine din casa, chicotind. Nu se mai aud zgomote, semn ca a terminat. Se aud pasi pe scari. O bataie violenta in usa mea. Imediat arunc tricoul de pe mine, pantalonii scurti, raman in boxeri si ma ciufulesc. Imi iau fata de abia trezit din somn, si deschid usa. Nu inteleg ce spune. Il calmez cu un simplu "Poftim? Mai spuneti odata, ca n-am inteles...", si incep sa inteleg.
Ca se duce la politie, si ma reclama, si face scandal, si-mi iau amenda, si ma da afara din bloc (ca parca-i blocu` construit pe tarlaua lu` ta`su`...) si o sa vad eu...
La care, brusc ma trezesc si-i spun:"Adica, cum mai nesimtitule? Tu spargi pereti de o ora, duminica la 12, si nu ma lasi sa dorm, si tot tu te duci la politie sa faci scandal?

Du`te la politie, da` mai intai du`te`n penis mea!".
Si inchid usa. Liniste.  M-am uitat pe vizor, pentru ca am crezut ca a facut infarct. Nu. Nu murise. In schimb a stat perplex vreo 3 minute in fata usii mele. Dupa care a plecat. Cred ca la politie. Acum il asteapta altceva.

O palmă intraductibilă la adresa libertăţii

Un tabloid britanic, News of the World, a avut la ?nceputul acestei primăveri necazuri cu justiţia din cauza unei relatări despre o orgie sexuală a unui boss din circuitul Formula 1. Titlul spunea: “Boss de F 1, ?ntr-o orgie nazistă bolnavă cu 5 prostituate”. Boss-ul, pe nume Max Mosley, este fiul liderului nazist britanic din anii ‘40 Oswald Mosley, de unde trimiterea la politică din titlu. Max a recunoscut orgia sado-maso, dar a negat orice legătură cu nazismul, motiv pentru care a şi c?ştigat procesul.

A doua zi, The Sun relatat despre verdict cu următorul titlu: “Freedom Gets a Spanking”.

Titlul se poate traduce simplu prin “Libertatea primeşte o palmă”, dar “spanking” este şi numele unei practici sado-masochiste uşor de imaginat.



sursa: istorii.ro

Tatal intra in camera fiicei sale si gaseste o scrisoare pe pat.
Avand deja ganduri negre, cu mainile usor tremurand, desface totusi scrisoarea si citeste:

Dragi parinti,

Cu parere de rau va anunt ca eu am fugit cu noul meu prieten. Am aflat in sfarsit, ce inseamna adevarata dragoste. El este un dragut cand gonim goi cu motorul cu toate piercing-urile, cicatricele, tatuajele care ii acopera tot corpul!

Dar nu e numai asta. Sunt insarcinata si Ahmed zice ca vom trai fericiti in rulota lui din padure. Vrea sa avem multi copii, ceea ce stiti ca imi doresc si eu.
Am invavat ca marijuana nu face rau nimanui asa ca o crestem pe langa rulota pentru el si prietenii lui care ne aduc toata cocaina pe care ne-o dorim. Intre timp ne rugam sa se gaseasca leacul pentru SIDA, in asa fel incat sa se faca si Ahmed bine. Sa stiti ca merita !

Nu va faceti griji in ceea ce priveste banii. Ahmed a aranjat ca eu sa joc intr-un film pe care il fac prietenii lui Leroy si Jamal langa rau.
Deocamdata castig 50 $ pe scena, dar pot sa iau inca 50$ bonus daca sunt cu 3 barbati si un bonus de 100 $ daca se foloseste un cal. Ahmed a zis ceva si despre niste caini, asa ca am mai multe posibilitati.

Mama, sa nu-ti faci griji pentru mine, de acum am 15 ani si stiu sa am grija de mine. Dupa cum vezi eu si Ahmed ne-am gandit la toate! Intr-o zi o sa trecem in vizita pe la voi sa va cunoasteti nepoteii. Ahmed chiar se gandea sa-si puna un atas la motor ca sa putem veni cu toti o data!
Va pup pe amnadoi

Fiica voastra, Maria

P.S. Tata, am glumit......... sunt la vecini, la o cafea.